27 Octombrie 2008
Suntem în plină criză financiară. Cred că nimeni nu mai poate contesta deja cele petrecute în ultimele săptămâni. Deși în urmă cu aproape o lună majoritatea analiștilor financiari, bancari sau bursieri, laolaltă cu investitori de toate culorile, dar și politicieni, încercau să găsească mai degrabă explicații modeste ale crizei financiare atotcuprinzătoare, astăzi, ne e mai clar decât oricând că și România este afectată. Nici nu se putea altfel pentru că suntem, practic, conectați la economia mondială. Poate pe vremea răposatului să fi existat vreun glas care să ne explice că nu avem nicio legătură cu criza. Deși, și atunci dacă s-ar fi întâmplat lucrurile ar fi stat, în opinia mea, aproape la fel.
Ei, dar, suntem în criză. Au recunoscut-o și premierul, și președintele, miniștrii ori analiștii financiari. Cea mai periculoasă criză din ultimul secol, capabilă să aducă cu sine o serie de falimente, năruire a unor mari averi, dar și a unor vise. Printre acestea - visul american.
Vorbeam zilele trecute cu un prieten. Știți doar, tipic românesc. Prietenul meu, Alex care, la rândul lui are un alt prieten bun, acesta din urmă locuind de peste 12 ani în Statele Unite. Da, se pare că e dezastru. Pentru americanii de rând, visul s-a năruit.
În câteva săptămâni, am pierdut peste 150 de mii de dolari, îmi relatează Alex spusele prietenului său american. Bine, bine, dar de unde a avut atâția bani. Sunt mulți chiar și pentru un mic afacerist acolo. Am primit imediat și explicația. Banii, erau doar pe hârtie. Îî poți avea doar dacă, la momentul oportun, decizi să vinzi acțiunile, achiziționate pe bani inexistenți în buzunarul tău, promiși.
Asta era de fapt. O întreagă economie bazată pe promisiuni. Deh, îmi zic eu. Am mai auzit noi din astea. Ăsta e adevărul, economia americană, cea mai puternică din lume, se prăbușește sub propria neputință de a fi reacționat corect la provocare. Una provocată tot de ea, se pare. Au existat bănci, care disperate fiind în goana după clienți, au decis să acorde împrumuturi fără o acoperire judiciaosă a riscurilor, îmi mai spune prietenul, transformat brusc în analist financiar-bancar. Mă tem că situația e mult mai complexă decât atât, i-am replicat eu, gândindu-mă la faptul că America este o zonă unde se întrepătrund mai multe economii și o multitudine de interese globale.
Noi, românii, avem un sondaj care ne arată că avem încredere în bănci, dar și informații pe toate posturile de televiziune. Primim recomandări din toate părțile despre cum să ne păstrăm banii - conturi bancare, aur sau acțiuni. Prin alte locuri ale lumii, oamenii aleg să se protejeze de criza financiară prin achiziționarea de cărți vechi. Rușii cumpără bijuterii. Aș fi chiar curios să vedem cum aleg concetățenii noștri să se apere de marea criză financiară globală.